Lista mea de bloguri

marți, 15 martie 2011

Real Candy Babies.

De ce are nevoie un om pentru e deveni artist?

De noroc? De talent? De inspiratie?

Nu.

Nu are nevoie decat de oportunitate. Oportunitatea de a se regasi in luminile orasului. Pentru ca fiecare om creeaza particule de lumina care arata calea tinerilor lipsiti de vina din intreaga lume.

De fapt, nimeni nu devine artist. Acea specie de visatori primeste acest dar la nastere.

Au viziuni marete, sufera de depresie, de megalomanie, de afectiuni cerebrale dar cand au sansa sa faca ce au fost nascuti sa faca, atunci lumea mai aprinde o lumina pe strada. Se mai naste un felinar astral care inspira alte mici sclipiri de speranta.

Artistii nu sunt oamenii care se numesc singuri artisti. Nu sunt cei care se simt mandri cand sunt strigati ciudati. Sunt cei care se mira cand lumea ii face ciudati deoarece ei nu stiu ce e bine si ce e rau in lumea reala.

Ei traiesc in Universul Luminilor si al Sanselor Infinite.

Pe ei nu ii ating fantomele uitarii. Artistii tin minte fiecare detaliu din viata pentru ca pana si cel mai neinsemnat lucru contribuie in constructia viselor lor.

Acolo unde luminile orasului sunt prea grele pentru oameni, acolo unde se lasa bariera peste imaginatia umana, in locul in care ingerii apar in noapte, acolo se plimba artistii. Pe Bulevardul Sperantei si locuiesc in Cartierele Sansei.

Iar acolo, lumina nu moare niciodata la lasarea serii.


"Life is crazy, I know baby. Candy Baby."- Iggy Pop.

Un comentariu:

si-au bagat nasu'