Powered By Blogger

Lista mea de bloguri

miercuri, 6 aprilie 2011

We can kill him if we try

Le multumesc celor 2 persoane care m-au facut sa continui cu povestea lui Alexis Dailey.
Daria si stapanul romanelor horror, Stephen King. Am ajuns la al 7 lea roman din colectia mea "Stephen King" , Misery si afirm cu cea mai mare placere ca merita citit pana la ultima pagina.

Alexis Dailey a fost inspirat de existenta fictiva a personajelor Thaddeus Beaumont si Alexis Machine din romanul " Jumatatea Intunecata", scris de Stephen King cu ajutorul alter-ego-ului sau, Richard Bachman.
Iar povestea lui Peter Torro a luat nastere in ora de engleza cand imi zburau anumite versuri prin minte: " I will avenge my ghost with every breath I take
I'm coming back from the dead and I'll take you home with me
I'm taking back the life you stole"

Sa revenim la treburi mai serioase, shall we?



Neonul palpaia jalnic in baia sotiilor Dailey. Era felul sau fantomatic si tacut de a prevesti belele.
Jetul de apa lovea palmele lui Alexis cu o repeziciune revigoranta. Dimineata isi facea loc prin negura unei nopti curmate de cosmaruri.

" Acesta este criminalul de Alexander Dailey care a omorat un camatar amarat. Ha ha, toata lumea aplauda, ha ha."

Spera ca Peter Torro sa fiarba in smoala acum. Daca nu isi forta limitele imaginatiei, spera ca Diavolul sa aiba o erectie privind cum nenorocitul ala primeste ceea ce merita.

- Vad ca nu te-ai trezit intr-o dispozitie buna.

Ura momentele cand Amy il lua prin surprindere. Parca nu pasea pe podea ci..plutea. Se evapora dintr-un loc in altul. Exact ca un...

- Strigoi...

- Esti bine, Alexis? Te rog, gaseste tu puterea sa fii bine. Macar prefa-te.

- Sunt bine, Amy. Cosmarurile sunt inofensive.

- Hai sa iti bei cafeaua.

Era reconfortant faptul ca Amy mai putea face o cafea dupa tot acest carnaval monstruos. Alexis vroia sa isi iasa din prorpiul corp si sa se intoarca in timp. Ar fi varsat cu cea mai mare placere o cantitate semnificativa de cafea fierbinte pe pantalonii lui Torro.

- Incepi sa regreti ce am facut, Alexis?

- Hm? Niciodata. Nenorocitul si-a inchis ochii de genocid, in sfarsit. Avea norocul Diavolului dar sper ca Necuratul sa il ia inapoi. Cu forta.

- L-ai urat atat de mult. Te distrugea fiecare secunda in care Peter iti zambea.

- Ranjetul ala arogant al lui.Sper ca acolo jos nu are motive de ras.

- Alexis, te rog...

" Taci, Amy. Taci dracului din gura! Ti-ai tras-o cu nenorocitul ala. L-ai lasat sa te atinga cu pielea lui alunecoasa. Sa ii simti degetele alea inghetate ca teava unui pistol, pe coapse, pe abdomen, peste tot. Esti la fel de vinovata ca si el. Asa ca lasa-ma naibii IN PACE"

- E vina mea, Amy. Ma las purtat de ura. Uit ca eu sunt aici si el e acolo sus, ingropat pe deal. Si acolo va putrezi.



Aceasta postare este speciala pentru 29 Decembrie, Daria si Idrisor.

2 comentarii:

si-au bagat nasu'