Powered By Blogger

Lista mea de bloguri

duminică, 10 aprilie 2011

You're running out of places

Michael Brown nu suporta dealul acela. In fiecare duminica trebuia sa vina cu micul David, fiul sau de 7 ani si sa ii citeasca povesti puerile despre super-eroi sau Brigada Barbatilor In Colanti.

Avea noroc insa ca vara era pe sfarsite iar toamna nu era foarte placuta in Palace City.

"Si Mary putea sa il aduca aici. Oricum nu face nimic altceva decat sa gateasca."

-Papa, promiti sa ma aduci pe deal pana cand o sa fiu foarte foarte foarte batran?

-David, pana sa ajungi tu atat de batran, tatal tau va ajunge Acolo Sus.

-Dar promiti, papa?

-Daca imi arunci asa o privire as fi in stare sa mut dealul asta in curtea noastra.

Era placut pentru Michael sa faca lucruri frumoase pentru pustiul sau. David si Mary erau singurele realizari semnificative din viata sa. Putea urca 10 dealuri doar ca sa vada zambetul acela copilaresc luminand fata lui David.

Totusi, era ceva ciudat in aer. Dealul era plasat asupra Primariei din Palace City. Copacul acela batran isi legana crengile peste creasta dealului. Era destul de abrupt iar solul era sfaramicios.

El si David stateau sprijiniti de trunchiul antic al copacului si citeau povesti in fiecare dupa-amiaza de vara. Numai ca acum era ceva ciudat in legatura cu atmosfera din acea zi. Un miros de pericol.

Mirosea a moarte. Stia ca multi adolescenti beti faceau o gramada de tampenii pe deal, cum ar fi ingroparea de "comori secrete" , constand in sticle pe jumatate baute de bere sau cine stie ce zeama scarboasa.
Dar acum portiunea de pamant de langa copac era scormonita prea mult. Plouase aseara asa ca iarba era umeda. Parca plouase si de dimineata, era prea obosit ca sa isi mai aduca aminte.

"Ce naibii au mai facut acum? Au ingropat vreo pisica sau alt animal nenorocit? "

-Uite, papa! Sunt urme gigantice de pasi pe iarba. Poate sub copac locuieste monstrul ala din filme.

"Urme de pasi gigantice? Eu port 42 deci inseamna ca pustii vecinilor nu pot avea mai mult de 38-39 la pantof."

Dar in pamant erau imprimate urme de pantofi masura 44. Daca in oras nu locuia un copil mutant , insemna ca politia avea de prins un adult pasionat de ingroparea animalelor.
Michael a aruncat o privire la groapa proaspat astupata. Nu era o groapa facuta pentru o pisica ci pentru un...

" Cadavru..."
" Nu, la ce Dumnezeu ma gandesc? Poate ca un tata la fel de obosit ca mine a venit cu un pusti la fel de energic ca David sa ingroape o cutie a amintirilor sau vreun animal de casa decedat. Sau poate ca faceau o groapa din cine stie ce alt motiv stupid."

In plus, gaura astupata nu era mare. Parea doar adanca.

"Cum stiu daca e adanca? Nu stiu. Si nici nu vreau sa aflu."

Dar era adanca. De parca cineva a taiat in bucati o biata falca de carne si a ingropat-o atat de adanc incat nimeni nu mai avea sa o gaseasca vreodata.

"Debitez numai tampenii. Cel mai rau lucru care se poate intampla in coltul asta parasit de lume este ca magazinul de pe Duke Way sa se inchida in luna august."

-Papa, nu mai vreau sa stam aici azi. Hai acasa mai bine. Dealul nu pare prietenos astazi.

- Hmm? Da, sigur David. Hai sa plecam de aici.

" Daca ma gandesc bine, si mie imi displace mai tare dealul asta. Daca se putea sa il urasc mai mult ca inainte."

2 comentarii:

  1. Imi place enorm :x Mi-au placut expresiile: Brigada barbatilor in colanti,miroase a moarte...

    Ai niste ganduri geniale si un blog pe masura!

    RăspundețiȘtergere

si-au bagat nasu'